Aceasta este replica pe care orice cercetaș din România a auzit-o cel puțin o dată. Cel puțin! Dacă activezi în organizație de mai mult de 2 ani, cu siguranță te-ai săturat deja de aceste cuvinte. Uită-te în ochii mei și spune-mi că greșesc. Nu poți. Nu poți, pentru că nu greșesc. That’s it. Am dreptate. Trecem mai departe.
În cazul în care abia ai descoperit că există o astfel de organizație aici, în România, următoarele rânduri sunt pentru tine, pentru a te lămuri „ce cercetăm”.
Când te gândești la cercetășie, probabil îți vine în minte imaginea clasică a unui copil îmbrăcat în uniformă, care merge prin pădure și învață să supraviețuiască sau poate îți imaginezi un grup de fetițe drăguțe care bat din ușă în ușă pentru a vinde prăjiturele. Dacă asta ai în cap la auzul cuvântului „cercetaș”, atunci felicitări, ai dreptate, asta înseamnă cercetășia. Ei bine… o mică (foarte mică) parte din ea.
Cine sunt eu?
Înainte să citești ceea ce am de împartășit, corect mi se pare să îmi fac o scurtă prezentare. Stai calm, nu mă voi lungi prea tare, aici e vorba de cercetași, nu despre mine. De reținut este că mă cheamă Flavia și că sunt cercetaș de 4 ani. Mi-am început activitatea în clasa a IX-a și o continui până în prezent. Ceea ce urmează să îți spun, este văzut prin ochii mei, pentru că cercetășia nu are o definiție. Fiecare o vede în propriul său mod, fiecare are experiențele sale unice.
„Dacă întreb 100 de cercetași ce este cercetășia pentru ei, o să primesc, cu siguranță, 100 de răspunsuri diferite.”
Andrei Avram – Cercetășia schimbă lumea – tu vrei să contribui?
Ce este cercetășia?
La o scurtă căutare pe Google, găsim definiția generală, dată de wikipedia: „cercetășia este o mișcare internațională de tineri creată cu scopul de a ajuta tinerii în dezvoltarea lor fizică, mentală și spirituală, pentru a deveni membri constructivi ai societății”. Deci nu este vorba doar despre copii care merg în drumeții și fetițe cu prăjiturele. Această definiție, totuși, nu este tocmai cea mai exactă și concisă definiție. „Da, da, am înțeles, dezvoltare, societate, tineri… Nu m-am lămurit. Ce cercetați?!”
Educație pentru viață
Cercetăm ceea ce la școală nu învățăm. Cercetășia este o extensie a educației. La școală, copiii învață noțiuni teoretice, își dezvoltă memoria, gândirea logică și acumulează diverse cunoștințe. În familie, copiii învață să meargă, să vorbească, să se comporte în societate și să fie politicoși.
La cercetași, copiii învață să se cunoască pe ei înșiși. Dezvoltă dorința de a ști, de a descoperi și de a cerceta. Cu activități practice, gândite pentru nevoile și dorințele fiecărei grupe de vârstă, copiii și tinerii sunt implicați într-un proces educativ non-formal, care îi ajută să își depășească limitele. Cum facem asta? Să zicem că Maria este timidă și nu prea își spune punctul de vedere. Fiecare membru din patrulă (cercetașii sunt organizați în patrule, dar asta este o discuție pentru altă dată) vine cu idei, iar Maria stă, ascultă și dă din cap. Adulții (liderii) observă asta și organizează o activitate prin care o ajută să se deschidă mai mult în fața celorlalți, precum o dezbatere pe o temă aleasă sau simple jocuri în care fiecare are ocazia să fie „șeful”. Progresul fiecărui copil este important, iar activitățile sunt menite să ajute în acest sens.
Cercetășia este un stil de viață
Un obicei păstrat încă de la începuturile cercetășiei este Legea și Promisiunea Cercetașului. În momentul în care eu am ales să îmi depun promisiunea, liderii și mentorii mei au pregătit o activitate specială. După ce am îndeplinit diversele sarcini, ne-am așezat cu toții în jurul focului. Au urmat povești și discuții, iar, în final, a fost ceremonia de promisiune.
Promit, pe onoarea mea, să fac tot posibilul să respect credința mea și pe a celor din jur, să slujesc ţării mele, să-mi ajut aproapele în orice moment şi să mă supun Legii Cercetaşului.
La început, nu știam exact ce înseamnă asta. Eram doar fericită că mi-am primit eșarfa mult dorită. În timp, însă, studiind Legea Cercetașului, am început să mă identific tot mai mult cu aceste idei. Nu e cine știe ce, sunt lucruri pe care, după părerea mea, toată lumea ar trebui să le urmeze, pentru o viață liniștită. Să îți iubești țara, să muncești, să fii econom și cumpătat, să iți asumi răspunderea faptelor tale sau să faci o faptă bună în fiecare zi. It’s not rocket science. În plus, nu mai suntem în 1900, când cercetașii erau pregătiți pentru război. Poți face greșeli, nu îți taie nimeni capul.
Întorcându-ne la intrebarea noastră, cercetăm valori după care să ne ghidăm. Fiecare cercetaș este îndrumat spre propriul său drum, dar, la bază, toți pornim cu același set de valori. De aceea, cercetășia este o comunitate strânsă, iar, pentru unii, o a doua familie. Te învață să te respecți pe tine, să empatizezi cu cei din jurul tău și te pregătește pentru o viață independentă.
Nu toți aleg să își continue activiatea în cadrul organizației, însă bagajul de principii învățate îl luăm cu noi.
Once a scout always a scout
Baden Powell
Cercetășia pentru adulți
Mie mama îmi spune mereu „Tu, Flavia, da’ tu ești foarte deșteaptă. Eu nu știam la vârsta ta ce știi tu.” și de multe ori o aud cu prietenele ei povestind: „Noi avem multe de învățat de la generația asta.”. Ce vreau să spun prin asta este că, pe lângă rolul de mentor sau îndrumător, pe care îl are un adult în organizație, liderii sunt și ei mereu într-un continuu proces de dezvoltare și formare.
Prin intermediul stagiilor de pregătire pentru lideri, aceștia învață despre nevoile și dorințele fiecărei grupe de vârstă. Înțeleg cum și de ce copiii acționează diferit față de cum era pe „vremea lor”. Relația dintre generații se consolidează astfel, iar calitatea societății în care trăim se îmbunătățește. Practic, ne ajutăm unii pe alții, lucru ce ajută, mai departe, întreaga comunitate.
În concluzie, chiar și adulții cercetează. Cercetează modalități prin care să contribuie la dezvoltarea tinerilor, cercetează și caută activități și jocuri pentru copii, îi încurajează, îi susțin, îi sprijină și le sunt alături. Un aspect foarte important este felul în care liderii învață să facă debriefing atât între ei, cât si cu copiii, adică să conștientizeze ce au învățat dintr-o activitate (pentru că mereu avem ceva de învățat). De asemenea, feedback-ul are un rol la fel de important, pentru că învățam să spunem lucrurilor pe nume într-un mod constructiv. Un lider nu are doar rolul de îndrumător, ci și de prieten. Una din legile noastre spune că „cercetașul este un prieten pentru toţi şi frate cu toţi cercetaşii.”, iar asta îi implică pe toți, indiferent de vârsta, sex, culoare sau orice alte lucruri care separă oamenii. Noi suntem o familie.
Excelent!
Pingback: Jurnal de cunoștințe #1 - Activități cu cercetașii - Sibiu